Biblia sinodală · 36 de versete
1Înţelepciunea îşi este laudă sieşi şi în mijlocul poporului se va mări.
2Întru adunarea Celui Preaînalt va deschide gura sa şi înaintea puterii Lui se va lăuda:
3«Eu din gura Celui Preaînalt am ieşit şi ca negura am acoperit pământul.
4Eu întru cele înalte m-am sălăşluit şi scaunul meu este în stâlp de nor.
5Am străbătut de jur împrejur bolta cerului şi în fundul adâncurilor am umblat.
6În valurile mării şi în tot pământul şi în tot poporul şi neamul sunt stăpână.
7După toate acestea, am căutat odihnă şi am zis: Într-a cui moştenire voi sălăşlui?
8Atunci mi-a poruncit mie Făcătorul tuturor şi Cel care m-a făcut a aşezat locaşul meu,
9Şi a zis: Întru Iacov locuieşte şi întru Israel moşteneşte.
10Mai înainte de veac din început m-a zidit şi până în veac nu mă voi sfârşi.
11În locaşul cel sfânt, înaintea lui am slujit şi aşa în Sion m-am întărit.
12În cetatea cea iubită la fel m-a odihnit şi în Ierusalim este puterea mea.
13Şi m-am înrădăcinat în popor mărit; în partea Domnului, a moştenirii Lui.
14Ca un cedru în Liban m-am înălţat şi ca un chiparos în munţii Ermonului,
15Ca un finic la ţărmuri m-am înălţat şi ca răsadurile trandafirului în Ierihon.
16Ca un măslin frumos în câmp şi m-am înălţat ca un paltin.
17Ca scorţişoara şi balsamul mirositor am dat miros şi ca smirna cea aleasă am răspândit mireasmă.
18Ca galbenul şi ca onixul şi ca stactia şi ca aerul miresmelor din cortul mărturiei.
19Eu ca un terebint am întins ramurile mele şi ramurile mele sunt ramurile măririi şi ale darului.
20Sunt ca o viță cu ramuri încântătoare, dar şi florile mele sunt rodul măririi şi al bogăţiei.
21Apropiaţi-vă de mine cei ce mă poftiţi şi vă săturaţi din roadele mele.
22Că pomenirea mea este mai dulce decât mierea şi moştenirea mea decât fagurele mierii.
23Cei care mă mănâncă pe mine iar vor flămânzi; şi cei care mă beau iar vor înseta.
24Cel care mă ascultă pe mine nu se va ruşina şi cei care lucrează întru mine nu vor păcătui».
25Toate acestea sunt cartea legăturii Dumnezeului celui Preaînalt, legea pe care a poruncit-o Moise moştenire adunărilor lui Iacov.
26Această lege face să curgă ca Fisonul înţelepciunea şi ca Tigrul, în zilele primăverii.
27Ea umple, ca Eufratul, înţelegerea şi ca Iordanul, în zilele secerii.
28Şi arată ca lumina învăţătura, ca Ghihonul în zilele culesului.
29Cel dintâi n-a cunoscut-o desăvârşit; aşijderea şi cel de pe urmă nu a dat de hotarele ei.
30Mai mult decât marea s-a înmulţit cugetul ei şi sfatul ei decât adâncul cel mare.
31Şi eu ca o albie de râu şi ca un izvor de apă am ieşit din rai.
32Zis-am: Voi adăpa grădina mea şi voi îmbăta sădirea mea.
33Iată, s-a făcut mie din albie râu şi din râul meu s-a făcut mare.
34Că învăţătura ca zorile o răspândesc şi o arăt până departe.
35Şi ca prorocia voi turna învăţătura şi o voi lăsa pe ea în neamurile veacurilor.
36Vedeţi că nu numai pentru mine m-am ostenit, ci pentru toţi cei care caută înţelepciunea.