Biblia sinodală · 29 de versete
1Cel care se răzbună, de la Domnul va afla pedeapsă şi păcatele lui le va ţine minte.
2Iartă nedreptatea aproapelui tău şi, atunci când te vei ruga tu, ţi se vor ierta păcatele.
3Omul care ţine mânie asupra omului, cum poate să ceară de la Dumnezeu vindecare?
4De omul cel asemenea lui nu-i este milă şi pentru păcatele sale se roagă.
5El fiind trup, ţine mânie, şi cine va curăţi păcatele lui?
6Adu-ţi aminte de cele mai de pe urmă, de stricăciune şi de moarte şi te păzeşte de vrajbă şi rămâi întru porunci.
7Adu-ţi aminte de porunci şi de aşezământul de lege al Celui Preaînalt şi nu te mânia pe aproapele, iertându-i lui neştiinţa.
8Depărtează-te de vrajbă şi vei împuţina păcatele, că omul mânios va aţâţa vrajbă.
9Şi omul păcătos va tulbura pe prieten şi, între oamenii cei ce au pace, va arunca vrajbă.
10Precum este materia focului, aşa se va aprinde şi după putere vrajba va creşte.
11După puterea omului va fi mânia lui; şi după cum este avuţia lui; va înălţa mânia sa.
12Sfada grabnică aprinde foc şi vrajba grabnică varsă sânge.
13De vei sufla în scânteie, se va aprinde, şi de vei scuipa peste ea, se va stinge; amândouă ies din gura ta.
14Pe bârfitor şi pe cel cu două limbi blestemaţi-i, că pe mulţi care aveau pace i-au pierdut.
15Limba clevetitoare pe mulţi i-a clătinat şi i-a risipit dintr-un neam într-alt neam şi cetăţi tari a surpat şi casele celor mari a stricat.
16Limba clevetitoare femei vrednice a izgonit şi le-a lipsit de ostenelile lor.
17Cel care ascultă de ea, nu va afla odihnă, nici nu va locui cu linişte.
18Lovitura biciului face vânătaie, iar lovitura limbii frânge oasele.
19Mulţi au pierit de ascuţişul sabiei, dar mai mulţi de uneltirile limbii.
20Fericit este cel care a scăpat de ea şi care n-a trecut în mânia ei,
21Care n-a tras jugul ei şi cu legăturile ei nu s-a legat.
22Că jugul ei jug de fier este şi legăturile ei sunt legături de aramă.
23Moarte rea este moartea ei şi mai de folos este şeolul decât ea.
24Nu va birui pe cei binecredincioşi şi în văpaia ei nu vor arde.
25Cei care părăsesc pe Domnul vor cădea într-însa şi se va aţâţa întru ei şi nu se va stinge.
26Se va trimite asupra lor, ca leul; şi ca pardosul îi va pierde.
27Vezi, îngrădeşte moşia ta cu spini şi argintul tău şi aurul tău leagă-l bine.
28Şi cuvintelor tale fă jug şi cumpănă şi gurii tale fă-i uşă şi încuietoare.
29Ia aminte ca nu cumva să aluneci cu ea şi să nu cazi înaintea celui ce te pândeşte cu vicleşug.