Biblia sinodală · 34 de versete
1Apoi a căutai Domnul spre Sarra, cum îi spusese, şi i-a făcut Domnul Sarrei, cum îi făgăduise.
2Şi a zămislit Sarra şi a născut lui Avraam un fiu la bătrâneţe, la vremea arătată de Dumnezeu.
3Şi a pus Avraam fiului său, pe care i-l născuse Sarra, numele Isaac.
4Şi Avraam a tăiat împrejur pe Isaac, fiul său, în ziua a opta, cum îi poruncise Dumnezeu.
5Avraam însă era de o sută de ani, când i s-a născut Isaac, fiul său,
6Iar Sarra a zis: «Râs mi-a pricinuit mie Dumnezeu; că oricine va auzi aceasta, va râde!».
7Şi apoi a adăugat: «Cine ar fi putut spune lui Avraam că Sarra va hrăni prunci la sânul său? Şi totuşi i-am născut fiu la bătrâneţile sale!».
8Şi crescând copilul, a fost înţărcat. Iar Avraam a făcut ospăţ mare în ziua în care a fost înţărcat Isaac, fiul său.
9Văzând însă Sarra că fiul egiptencii Agar, pe care aceasta îl născuse lui Avraam, râde de Isaac, fiul ei,
10A zis către Avraam: «Izgoneşte pe roaba aceasta şi pe fiul ei, căci fiul roabei acesteia nu va fi moştenitor cu fiul meu, Isaac!».
11Şi s-au părut cuvintele acestea lui Avraam foarte grele pentru fiul său Ismael.
12Dumnezeu însă a zis către Avraam: «Să nu ţi se pară grele cuvintele cele pentru prunc şi pentru roabă; toate câte-ţi va zice Sarra, ascultă glasul ei; pentru că numai cei din Isaac se vor chema urmaşii tăi.
13Dar şi pe fiul roabei acesteia îl voi face neam mare, pentru că şi el este din sămânţa ta».
14Atunci s-a sculat Avraam dis-de-dimineaţă; a luat pâine şi un burduf cu apă şi le-a dat Agarei; apoi, punându-i pe umeri copilul, a slobozit-o; şi, plecând ea, a rătăcit prin pustiul Beer-Şeba.
15Când însă s-a sfârşit apa din burduf, a lepădat ea copilul sub un mărăcine.
16Şi ducându-se, a şezut în preajma lui, ca la o bătaie de arc, căci îşi zicea: «Nu voiesc să văd moartea copilului meu!». Şi, şezând ea acolo de o parte, şi-a ridicat glasul şi a plâns.
17Şi a auzit Dumnezeu glasul copilului din locul unde era şi îngerul lui Dumnezeu a strigat din cer către Agar şi a zis: «Ce e, Agar? Nu te teme, că a auzit Dumnezeu glasul copilului din locul unde este!
18Scoală, ridică copilul şi-l ţine de mână, căci am să fac din el un popor mare!».
19Atunci i-a deschis Dumnezeu ochii şi a văzut o fântână cu apă şi, mergând, şi-a umplut burduful cu apă şi a dat copilului să bea.
20Şi era Dumnezeu cu copilul şi a crescut acesta, a locuit în pustiu, şi s-a făcut vânător.
21A locuit deci Ismael în pustiul Faran şi mama sa i-a luat femeie din ţara Egiptului.
22În vremea aceea, Abimelec şi Ahuzat, care luase pe nora lui, şi Ficol, căpetenia oştirii lui, au zis către Avraam: «Dumnezeu e cu tine în toate câte faci.
23Jură-mi, deci, aici pe Dumnezeu că nu-mi vei face strâmbătate nici mie, nici fiului meu, nici neamului meu; ci, cum ţi-am făcut eu bine ţie, aşa să-mi faci şi tu mie şi ţării în care eşti oaspete!».
24Răspuns-a Avraam: «Jur!».
25Dar a mustrat Avraam pe Abimelec pentru fântânile de apă, pe care i le răpiseră slugile lui Abimelec.
26Iar Abimelec i-a zis: «Nu ştiu cine ţi-a făcut lucrul acesta; nici tu nu mi-ai spus nimic, nici eu n-am auzit decât astăzi».
27Şi a luat Avraam oi şi vite şi a dat lui Abimelec şi au încheiat amândoi legământ.
28Apoi Avraam a pus de o parte şapte mieluşele.
29Iar Abimelec a zis către Avraam: «Ce sunt aceste şapte mieluşele, pe care le-ai osebit?».
30Răspuns-a Avraam: «Aceste şapte mieluşele să le iei de la mine, ca să-mi fie mărturie, că eu am săpat fântâna aceasta!».
31De aceea s-a şi numit locul acela Beer-Şeba, pentru că acolo au jurat ei amândoi.
32Şi după ce au făcut ei legământ la Beer-Şeba, s-a sculat Abimelec şi Ahuzat, care luase pe nora lui, şi Ficol, căpetenia oştirii lui, şi s-au întors în ţara Filistenilor.
33Iar Avraam a sădit o dumbravă la Beer-Şeba şi a chemat acolo numele Domnului Dumnezeului celui veşnic.
34Şi a mai trăit Avraam în ţara Filistenilor zile multe, ca străin.