Biblia sinodală · 24 de versete
1La începutul domniei lui Ioiachim, fiul lui Iosia, a fost cuvântul acesta de la Domnul:
2«Aşa zice Domnul: Stai în curtea templului Domnului şi grăieşte tuturor cetăţilor lui Iuda, care vin la închinare în templul Domnului, toate cuvintele ce îţi voi porunci să le grăieşti; să nu laşi niciun cuvânt.
3Poate vor asculta şi se vor întoarce de la calea cea rea, şi atunci Îmi va părea rău de nenorocirea pe care aveam de gând să le-o fac din cauza faptelor lor rele.
4Şi să le spui: Aşa zice Domnul: «Dacă nu Mă veţi asculta să umblaţi după legea Mea, pe care v-am dat-o,
5Şi să luaţi aminte la cuvintele robilor Mei proroci, pe care-i trimit la voi, pe care-i trimit dis-de-dimineaţă, şi voi nu-i ascultaţi,
6Atunci voi face cu templul acesta ceea ce am făcut cu Șilo, iar cetatea aceasta o voi da spre blestem tuturor popoarelor pământului».
7Preoţii şi prorocii şi tot poporul au ascultat pe Ieremia, când a grăit el aceste cuvinte în templul Domnului.
8Iar după ce a spus Ieremia tot ce-i poruncise Domnul să spună la tot poporul, preoţii, prorocii şi tot poporul l-au prins şi i-au zis: «Tu trebuie să mori!
9De ce proroceşti în numele Domnului şi zici: Templul acesta va fi ca Şilo şi cetatea aceasta se va pustii şi va rămâne fără locuitori?». Şi s-a adunat tot poporul împotriva lui Ieremia la templul Domnului.
10Și când au auzit acestea, căpeteniile lui Iuda au venit din casa regelui la templul Domnului şi au şezut la intrare în poarta cea nouă a templului.
11Atunci preoţii şi prorocii au zis către căpetenii şi către tot poporul aşa: «Osândă cu moarte se cuvine acestui om pentru că proroceşte împotriva cetăţii acesteia, cum aţi auzit şi voi cu urechile voastre!».
12Iar Ieremia a zis către toate căpeteniile şi către tot poporul: «Domnul m-a trimis să prorocesc împotriva templului acestuia şi împotriva cetăţii acesteia cuvintele pe care le-aţi auzit.
13Îndreptaţi-vă dar căile voastre şi faptele voastre şi supuneţi-vă glasului Domnului Dumnezeului vostru, şi Domnului Îi va părea rău de nenorocirea pe care o rostise împotriva voastră.
14Iar cât despre mine, iată, sunt în mâinile voastre, faceţi cu mine ce vi se pare bun şi drept!
15Dar să ştiţi bine că de mă veţi omorî, veţi aduce asupra voastră, asupra cetăţii acesteia şi asupra locuitorilor ei sânge nevinovat, căci cu adevărat Domnul m-a trimis la voi să vă spun în urechile voastre toate cuvintele acelea».
16Atunci căpeteniile şi tot poporul au zis către preoţi şi către proroci: «Omul acesta nu este vrednic de osândă cu moarte, pentru că ne-a grăit în numele Domnului Dumnezeului nostru».
17Atunci s-au ridicat unii din bătrânii poporului şi au zis către toată adunarea poporului:
18«Miheia din Moreşet a prorocit în zilele lui Iezechia, regele lui Iuda, şi a zis către tot poporul iudeu: aşa zice Domnul Savaot: «Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge o movilă de dărâmături şi muntele templului acestuia va fi un deal împădurit».
19Omorâtu-l-a oare pentru aceasta Iezechia, regele lui Iuda, şi tot Iuda? Au nu s-a temut el de Domnul şi nu s-a rugat Domnului ca să-I pară rău de nenorocirea pe care o rostise împotriva lor? Și noi să ne împovărăm sufletele noastre cu o nelegiuire aşa de mare!
20De asemenea a mai prorocit în numele Domnului un oarecare Urie, fiul lui Şemaia, din Chiriat-Iearim, şi a prorocit împotriva cetăţii acesteia şi împotriva ţării acesteia tocmai cu aceleaşi cuvinte, ca şi Ieremia.
21Şi când au auzit cuvintele lui regele Ioiachim şi toţi curtenii lui şi toate căpeteniile, a căutat regele să-l omoare. Şi auzind de aceasta, Urie s-a temut şi a fugit şi a trecut în Egipt.
22Dar regele Ioiachim a trimis şi în Egipt oameni şi anume: Pe Elnatan, fiul lui Acbor, şi pe alţii împreună cu aceştia.
23Şi au adus pe Urie din Egipt şi l-au înfăţişat la regele Ioiachim, şi acesta l-a ucis cu sabia şi a aruncat trupul lui acolo unde erau mormintele oamenilor de rând».
24Dar Ahicam, fiul lui Şafan, ocrotea pe Ieremia, ca să nu fie dat în mâna poporului spre ucidere.