Biblia sinodală · 34 de versete
1Cuvântul ce a fost de la Domnul către Ieremia: «Stai în uşa templului Domnului şi rosteşte acolo cuvântul acesta şi zi:
2Ascultaţi cuvântul Domnului, toţi bărbaţii lui Iuda, care intraţi pe această poartă ca să vă închinaţi Domnului!
3Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Îndreptaţi-vă căile şi faptele voastre şi vă voi lăsa să trăiţi în locul acesta!
4Nu vă încredeţi în cuvintele mincinoase care zic: «Acesta este templul Domnului, templul Domnului, templul Domnului».
5Iar dacă vă veţi îndrepta cu totul căile şi faptele voastre, dacă veţi face judecată cu dreptate între om şi pârâşul lui,
6Dacă nu veţi strâmtora pe străin, pe orfan şi pe văduvă, nu veţi vărsa sânge nevinovat în locul acesta şi nu veţi merge după alţi dumnezei spre pieirea voastră,
7Atunci vă voi lăsa să trăiţi în locul acesta şi pe pământul acesta, pe care l-am dat părinţilor voştri din neam în neam.
8Iată, vă încredeţi în cuvinte mincinoase, care nu vă vor aduce folos.
9Cum? Voi furaţi, ucideţi şi faceţi adulter; juraţi mincinos, tămâiaţi pe Baal şi umblaţi după alţi dumnezei, pe care nu-i cunoaşteţi,
10Şi apoi veniţi să vă înfăţişaţi înaintea Mea în templul Meu, asupra căruia s-a chemat numele Meu, şi ziceţi: «Suntem izbăviţi», ca apoi să faceţi iar toate ticăloşiile acelea?
11Templul acesta, asupra căruia s-a chemat numele Meu, n-a ajuns el oare, în ochii voştri peşteră de tâlhari? Iată, Eu am văzut aceasta, zice Domnul.
12Mergeţi deci la locul Meu din Șilo, unde făcusem altădată să locuiască numele Meu, şi vedeţi ce am făcut Eu cu el, pentru necredinţa poporului Meu Israel!
13Şi acum, de vreme ce aţi făcut toate faptele acestea, zice Domnul, şi Eu v-am grăit dis-de-dimineaţă şi n-aţi ascultat, v-am chemat şi n-aţi răspuns,
14De aceea şi cu templul acesta, asupra căruia s-a chemat numele Meu şi în care voi vă puneţi încrederea, şi cu locul pe care vi l-am dat vouă şi părinţilor voştri, voi face tot aşa cum am făcut cu Şilo;
15Vă voi lepăda de la faţa Mea, cum am lepădat pe toţi fraţii voştri, toată seminţia lui Efraim.
16Tu însă nu te ruga pentru acest popor şi nu înălţa rugăciune şi cerere pentru dânşii, nici nu mijloci înaintea Mea, că nu te voi asculta.
17Nu vezi tu ce fac ei prin cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului?
18Copiii adună lemne, iar părinţii aţâţă focul şi femeile frământă aluatul ca să facă turte pentru zeiţa cerului şi să săvârşească turnări în cinstea altor dumnezei, ca să Mă rănească pe Mine.
19Dar oare pe Mine Mă rănesc ei – zice Domnul –, şi nu pe ei înşişi, spre ruşinea lor?».
20De aceea, aşa zice Domnul Dumnezeu: Iată se revarsă mânia Mea asupra locului acestuia, asupra oamenilor şi dobitoacelor, asupra copacilor, asupra ţarinii şi asupra roadelor pământului, şi se vor aprinde şi nu se vor mai stinge».
21Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: «Arderile de tot ale voastre adăugaţi-le la jertfele voastre şi mâncaţi carne;
22Că părinţilor voştri nu le-am vorbit şi nu le-am dat poruncă în ziua aceea în care i-am scos din pământul Egiptului, pentru arderea de tot şi pentru jertfă;
23Ci iată porunca pe care le-am dat-o: Să ascultaţi glasul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul vostru, iar voi Îmi veţi fi poporul Meu, şi să umblaţi pe toată calea pe care vă poruncesc Eu, ca să vă fie bine.
24Dar ei n-au ascultat glasul Meu şi nu şi-au plecat urechea lor, ci au trăit după pofta şi îndărătnicia inimii lor rele şi s-au întors cu spatele către Mine, iar nu cu faţa.
25Din ziua când părinţii voştri au ieşit din pământul Egiptului şi până în ziua aceasta am trimis la voi pe toţi robii Mei – prorocii –, şi i-am trimis în fiecare zi dis-de-dimineaţă;
26Dar ei nu M-au ascultat şi nu şi-au plecat urechea lor, ci şi-au învârtoşat cerbicia şi s-au purtat mai rău decât părinţii lor.
27Şi când le vei vorbi cuvintele acestea, ei nu te vor asculta; şi când îi vei chema, nu-ţi vor răspunde.
28Atunci să le zici: Iată un popor care nu ascultă glasul Domnului Dumnezeului său şi nu primeşte învăţătură! Credinţa nu mai este; ea a dispărut din gura lor.
29Tunde-ţi părul tău şi-l aruncă, şi ridică plângere pe munţi, că a lepădat Domnul şi a părăsit pe neamul care şi-a atras mânia Sa.
30Că fiii lui Iuda fac rele înaintea ochilor Mei, zice Domnul, şi şi-au pus urâciunile lor în templul asupra căruia s-a chemat numele Meu, ca să-l pângărească;
31Şi au zidit locuri înalte la Tofet, în valea fiilor lui Hinom, ca să-şi ardă fiii şi fiicele cu foc, ceea ce Eu nu le-am poruncit şi ceea ce Mie nu Mi-a trecut prin minte.
32De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când locul acesta nu se va mai chema Tofet şi valea fiilor lui Hinom, ci valea uciderii, şi în Tofet se vor face înmormântări din pricina lipsei de loc.
33Şi vor fi trupurile poporului acestuia hrană păsărilor cerului şi fiarelor pământului, şi nu va fi cine să le alunge.
34Şi voi curma în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului glasul de bucurie şi glasul de veselie, glasul mirelui şi glasul miresei, pentru că pământul acesta va fi pustiu».