Biblia sinodală · 7 de versete
1Vai ţie, ţară în care se aude zăngănit de arme şi care eşti dincolo de fluviile Etiopiei,
2Tu, care trimiţi soli pe Nil în bărci de papură pe întinsele ape! Mergeţi voi, soli iuţi, către un neam de statură înaltă şi cu pielea lucie, departe, către un popor de temut, popor plin de putere şi viteaz, a cărui ţară este străbătută de fluvii.
3Voi toţi, locuitori ai lumii şi care stăpâniţi pământul! Când veţi vedea înălţându-se steagul deasupra munţilor, priviţi! Şi când va suna trâmbiţa, ascultaţi!
4Că aşa zice Domnul către mine: «Privesc liniştit din locaşul Meu, întocmai ca adierea fierbinte a verii la lumina soarelui, ca norul de rouă în zăduful secerişului.
5Căci înainte de cules, după ce florile s-au scuturat şi mugurii s-au prefăcut în ciorchini copţi, viţele vor fi tăiate cu cosoarele, ramurile vor fi luate, smulse vor fi.
6Toate vor fi lăsate vulturilor de munte şi fiarelor pământului; vulturii vor petrece acolo vara, iar fiarele câmpului, iarna.
7În vremea aceea, se vor aduce daruri de la neamul de statură înaltă şi cu pielea lucie, de la poporul de temut cel de departe, de la poporul cel plin de putere şi viteaz, a cărui ţară este străbătută de fluvii, către locul numelui Domnului Savaot, muntele Sionului».