Biblia sinodală · 31 de versete
1Atunci Debora şi Barac, fiul lui Abinoam, au cântat cântarea aceasta:
2«Când se arată judecători în Israel, poporul merge de bunăvoie la război;
3Ascultaţi dar, regilor! Căpetenii, luaţi aminte! Căci cântare voi cânta Domnului.
4Când ieşeai Tu, Doamne, din Seir, Când treceai Tu prin câmpiile Edomului,
5Munţii se năruiau înaintea Domnului,
6În zilele lui Şamgar, fiul lui Anat,
7Satele în Israel erau pustii... pustii...
8Pe atunci Israel îşi alesese dumnezei noi,
9Inima îmi e la căpeteniile lui Israel,
10Aceia călăreau pe asine murge,
11Şi în rândurile oştirii, ce tăbăra la fântâni,
12Deşteaptă-te, Debora, deşteaptă-te!
13Atunci poporul Domnului s-a trezit.
14Din Efraim au purces căpetenii în vale la Chişon.
15Principii din Israel au fost lângă Debora.
16Pentru ce ai rămas tu în mijlocul staulelor?
17Galaadul şade liniştit dincolo de Iordan.
18Zabulon este un popor ce înfruntă moartea,
19Atunci au venit regi să se războiască,
20Stelele de sus s-au luptat atunci,
21Pârâul Chişon, pârâu străvechi!
22Atunci copitele cailor în ropot loveau pământul,
23Blestem cetăţii Meroz!, zice îngerul Domnului!
24Binecuvântată să fie între femei Iaela, femeia lui Heber Cheneul!
25Sisera i-a cerut apă; ea i-a dat lapte; în cupă scumpă i-a dat cel mai bun lapte.
26Cu stânga a apucat ţăruşul,
27Atunci a căzut îndată la picioarele ei şi acolo a rămas.
28Pe fereastră printre gratii priveşte,
29Cea mai pricepută din femeile ei zice
30«Se vede că au găsit şi împart pradă:
31Aşa să piară toţi vrăjmaşii Tăi, Doamne!