Biblia sinodală · 35 de versete
1Când stai la masă cu un dregător, ia seama pe cine ai înaintea ta;
2Pune-ţi un cuţit la gât, dacă tu eşti lacom.
3Nu pofti bucatele lui, căci sunt mâncări înşelătoare.
4Nu te osteni să ajungi bogat; nu-ţi pune iscusinţa ta în aceasta.
5Oare vrei să te uiţi cu ochii cum ea se risipeşte? Căci bogăţia face aripi ca un vultur care se înalţă către cer.
6Nu mânca pâinea celui ce se uită cu ochi răi şi nu pofti bucatele lui,
7Căci el îţi numără bucăţile din gură. «Mănâncă şi bea!», îţi va spune, dar inima lui nu e pentru tine.
8Bucata pe care ai mâncat-o o vei da afară din tine, iar tu ţi-ai risipit (zadarnic) vorbele tale alese.
9Nu grăi la urechea celui nebun, căci el nu va băga de seamă iscusinţa graiurilor tale.
10Nu muta hotarul văduvei şi nu încălca ogorul celor orfani,
11Căci Ocrotitorul lor e tare şi El va apăra pricina lor împotriva ta.
12Sileşte la învăţătură inima ta şi urechea ta la cuvinte iscusite.
13Nu cruţa pe feciorul tău de pedeapsă; chiar dacă îl loveşti cu varga, nu moare.
14Tu îl baţi cu toiagul, dar scapi sufletul lui din împărăţia morţii.
15Fiul meu, dacă inima ta e plină de înţelepciune şi inima mea se va bucura.
16Rărunchii mei vor tresări de bucurie, când buzele tale vor grăi ceea ce este drept.
17Să nu râvnească inima ta la cei păcătoşi, ci totdeauna să rămână la frica de Domnul,
18Căci dacă o vei păzi pe ea, mai ai şi tu un viitor şi nădejdea ta nu se va pierde.
19Ascultă fiul meu, şi te înţelepţeşte şi îndreaptă inima ta pe calea cea dreaptă.
20Nu fi printre cei ce se îmbată de vin şi printre cei ce îşi desfrânează trupul lor,
21Căci beţivul şi desfrânatul sărăcesc, iar dormitul mereu te face să porţi zdrenţe.
22Ascultă pe tatăl tău care te-a născut şi nu dispreţui pe mama ta când ea a ajuns bătrână.
23Adună adevăr şi nu-l vinde, înţelepciune şi învăţătură şi bună chibzuială.
24Tatăl celui drept tresaltă de bucurie şi cel ce a dat naştere unui înţelept se bucură de el.
25Să se bucure tatăl şi mama ta şi să salte de veselie cea care te-a născut!
26Dă-mi, fiule, mie inima ta, şi ochii tăi să simtă plăcere pentru căile mele,
27Căci femeia desfrânată este o groapă adâncă şi cea străină un puţ strâmt.
28Pentru aceasta ea stă ca un hoţ la pândă şi sporeşte printre oameni numărul celor înşelaţi de ea.
29Pentru cine sunt suspinele, pentru cine văicărelile, pentru cine gâlcevile, pentru cine plânsetele, pentru cine rănile fără pricină, pentru cine ochii întristaţi?
30Pentru cei ce zăbovesc pe lângă vin, pentru cei ce vin să guste băuturi cu mirodenii.
31Nu te uita la vin cum este el de roşu, cum scânteiază în cupă şi cum alunecă pe gât,
32Căci la urmă el ca un şarpe muşcă şi ca o viperă împroaşcă venin.
33Dacă ochii tăi vor privi la femei străine şi gura ta va grăi lucruri meşteşugite,
34Vei fi ca unul care stă culcat în mijlocul mării, ca unul care a adormit pe vârful unui catarg.
35«M-au lovit... Nu m-a durut! M-au bătut... Nu ştiu nimic! Când mă voi deştepta din somn, voi cere iarăşi vin».