Biblia sinodală · 22 de versete
1Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu iuţimea Ta să mă cerţi.
2Că săgeţile Tale s-au înfipt în mine şi ai întărit peste mine mâna Ta.
3Nu este vindecare în trupul meu de la faţa mâniei Tale; nu este pace în oasele mele de la faţa păcatelor mele.
4Că fărădelegile mele au covârşit capul meu, ca o sarcină grea apăsat-au peste mine.
5Împuțitu-s-au și au putrezit rănile mele, de la fața nebuniei mele.
6Chinuitu-m-am şi m-am gârbovit până în sfârşit, toată ziua mâhnindu-mă umblam.
7Că şalele mele s-au umplut de ocări şi nu este vindecare în trupul meu.
8Necăjitu-m-am şi m-am smerit foarte; răcnit-am din suspinarea inimii mele.
9Doamne, înaintea Ta este toată dorirea mea şi suspinul meu de la Tine nu s-a ascuns.
10Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea şi lumina ochilor mei şi aceasta nu este cu mine.
11Prietenii mei şi vecinii mei în preajma mea s-au apropiat şi au şezut; şi cei de aproape ai mei departe au stat.
12Şi se sileau cei ce căutau sufletul meu şi cei ce căutau cele rele mie grăiau deşertăciuni şi vicleşuguri toată ziua cugetau.
13Iar eu ca un surd nu auzeam şi ca un mut ce nu-şi deschide gura sa.
14Şi m-am făcut ca un om ce nu aude şi nu are în gura lui mustrări.
15Că spre Tine, Doamne, am nădăjduit; Tu mă vei auzi, Doamne, Dumnezeul meu,
16Că am zis, ca nu cumva să se bucure de mine vrăjmaşii mei; şi când s-au clătinat picioarele mele, împotriva mea s-au semeţit.
17Că eu spre bătăi gata sunt şi durerea mea înaintea mea este pururea.
18Că fărădelegea mea eu o voi vesti şi mă voi îngriji pentru păcatul meu;
19Iar vrăjmaşii mei trăiesc şi s-au întărit mai mult decât mine şi s-au înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept.
20Cei ce îmi răsplătesc rele pentru bune, mă defăimau, că urmam bunătatea.
21Nu mă lăsa, Doamne Dumnezeul meu, nu Te depărta de la mine;
22Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.