Biblia sinodală · 28 de versete
1Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit, părinţii noştri ne-au spus nouă
2Lucrul pe care l-ai făcut în zilele lor, în zilele cele de demult.
3Mâna Ta popoare a nimicit, iar pe părinţi i-ai sădit; bătut-ai popoare, iar pe ei i-ai înmulţit.
4Că nu cu sabia lor au moştenit pământul şi braţul lor nu i-a izbăvit pe ei,
5Ci dreapta Ta şi braţul Tău şi luminarea feţei Tale, că bine ai voit întru ei.
6Tu eşti Însuţi Împăratul meu şi Dumnezeul meu, Cel ce porunceşti mântuirea lui Iacov;
7Cu Tine pe vrăjmaşii noştri îi vom lovi şi cu numele Tău vom nimici pe cei ce se scoală asupra noastră.
8Pentru că nu în arcul meu voi nădăjdui şi sabia mea nu mă va mântui.
9Că ne-ai izbăvit pe noi de cei ce ne necăjesc pe noi şi pe cei ce ne urăsc pe noi i-ai ruşinat.
10Cu Dumnezeu ne vom lăuda toată ziua şi numele Tău îl vom lăuda în veac.
11Iar acum ne-ai lepădat şi ne-ai ruşinat pe noi şi nu vei ieşi cu oştirile noastre;
12Întorsu-ne-ai pe noi înapoi de la duşmanii noştri şi cei ce ne urăsc pe noi ne-au jefuit.
13Datu-ne-ai pe noi ca oi de mâncare şi întru neamuri ne-ai risipit;
14Vândut-ai pe poporul Tău fără de preţ şi nu l-ai preţuit când l-ai vândut.
15Pusu-ne-ai pe noi ocară vecinilor noştri, batjocură şi râs celor dimprejurul nostru;
16Pusu-ne-ai pe noi pildă către neamuri, clătinare de cap între popoare.
17Toată ziua înfruntarea mea înaintea mea este şi ruşinea obrazului meu m-a acoperit,
18De către glasul celui ce ocărăşte şi cleveteşte, de către faţa vrăjmaşului şi prigonitorului.
19Acestea toate au venit peste noi şi nu Te-am uitat şi n-am călcat legământul Tău
20Şi nu s-a dat înapoi inima noastră; iar paşii noştri nu s-au abătut de la calea Ta,
21Că ne-ai smerit pe noi în loc de durere şi ne-a acoperit pe noi umbra morţii.
22De am fi uitat numele Dumnezeului nostru şi am fi întins mâinile noastre spre dumnezeu străin,
23Oare, Dumnezeu n-ar fi cercetat acestea? Că El ştie ascunzişurile inimii.
24Că pentru Tine suntem ucişi toată ziua, socotiţi am fost ca nişte oi de junghiere.
25Deşteaptă-Te, pentru ce dormi, Doamne? Scoală-Te şi nu ne lepăda până în sfârşit.
26Pentru ce întorci faţa Ta? Uiţi de sărăcia noastră şi de necazul nostru?
27Că s-a plecat în ţărână sufletul nostru, lipitu-s-a de pământ pântecele nostru.
28Scoală-Te, Doamne, ajută-ne nouă şi ne izbăveşte pe noi, pentru numele Tău.