Biblia sinodală · 19 de versete
1Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat şi noaptea înaintea Ta.
2Să ajungă înaintea Ta rugăciunea mea; pleacă urechea Ta spre ruga mea, Doamne,
3Că s-a umplut de rele sufletul meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat.
4Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă; ajuns-am ca un om neajutorat, între cei morii slobod.
5Ca nişte oameni răniţi ce dorm în mormânt, de care nu Ți-ai mai adus aminte şi care au fost lepădaţi de la mâna Ta.
6Pusu-m-au în groapa cea mai de jos, întru cele întunecate şi în umbra morţii.
7Asupra mea s-a întărâtat mânia Ta şi toate valurile Tale le-ai adus spre mine.
8Depărtat-ai pe cunoscuţii mei de la mine, ajuns-am urâciune lor.
9Închis am fost şi n-am putut ieşi. Ochii mei au slăbit de suferinţă.
10Strigat-am către Tine, Doamne, toată ziua, întins-am către Tine mâinile mele.
11Oare, morţilor vei face minuni? Sau cei morii se vor scula şi Te vor lăuda pe Tine?
12Oare, va spune cineva în mormânt mila Ta şi adevărul Tău în locul pierzării?
13Oare, se vor cunoaşte întru întuneric minunile Tale şi dreptatea Ta în pământ uitat?
14Iar eu către Tine, Doamne, am strigat şi dimineaţa rugăciunea mea Te va întâmpina.
15Pentru ce Doamne, lepezi sufletul meu şi întorci faţa Ta de la mine?
16Sărac sunt eu şi în osteneli din tinereţile mele, înălţat am fost, dar m-am smerit şi m-am mâhnit.
17Peste mine au trecut mâniile Tale şi înfricoşările Tale m-au tulburat.
18Înconjuratu-m-au ca apa toată ziua şi m-au cuprins deodată.
19Depărtat-ai de la mine pe prieten şi pe vecin, iar pe cunoscuţii mei de ticăloşia mea.