Zaharia 2

1Şi am ridicat ochii mei şi am privit şi, iată, patru coarne.

2Atunci am zis îngerului care grăia cu mine: «Ce sunt acestea?». Şi el mi-a răspuns: «Acestea sunt coarnele care au împrăştiat pe Iuda, pe Israel şi Ierusalimul».

3Apoi Domnul m-a făcut să văd patru făurari.

4Şi am întrebat: «Ce vor să facă aceştia?». Şi El a răspuns: «Acestea sunt coarnele care au risipit pe Iuda, încât nimeni n-a îndrăznit să ridice capul. Iar ei au venit ca să doboare la pământ coarnele acelor neamuri care şi-au ridicat cornul împotriva ţării lui Iuda, pentru a o risipi».

5Şi am ridicat ochii, m-am uitat şi iată un om cu o funie de măsurat în mână. Şi i-am zis: «Încotro ai pornit?».

6Şi el mi-a răspuns: «Să măsor Ierusalimul, ca să văd care este lungimea şi lăţimea lui!».

7Şi iată că s-a arătat îngerul care grăia cu mine şi alt înger a ieşit în întâmpinarea lui.

8Şi i-a grăit, zicând: «Aleargă şi spune tânărului acestuia: Ierusalimul va fi locuit ca un oraş deschis, atât de mare va fi mulţimea de oameni şi de dobitoace înăuntrul lui.

9Şi Eu voi fi pentru el un zid de foc de jur împrejurul lui, zice Domnul, şi voi fi slava lui în mijlocul lui».

10«Sculaţi, sculaţi şi fugiţi din ţara de la miazănoapte, zice Domnul, că v-am împrăştiat în cele patru vânturi ale cerului;

11Fugi, Sioane, şi te izbăveşte, tu, care locuieşti la fiica Babilonului.

12Căci aşa zice Domnul Savaot: Pentru slava Sa, El m-a trimis la neamurile care v-au jefuit pe voi; căci cel care se atinge de voi se atinge de lumina ochiului Lui!

13Căci iată că Eu rotesc mâna Mea peste ei şi ei vor fi pradă pentru cei care au fost robii lor, ca să vă daţi seama că Domnul Savaot m-a trimis.

14Bucură-te şi te veseleşte, fiica Sionului, căci iată Eu vin să locuiesc în mijlocul tău», zice Domnul.

15«Şi multe neamuri se vor alipi de Domnul în ziua aceea şi Îmi vor fi Mie popor şi voi locui în mijlocul tău, ca să ştii că Domnul Savaot m-a trimis la tine.

16Şi va lua Domnul ca moştenire a Sa pe Iuda, în ţara cea sfântă, şi va alege încă o dată Ierusalimul.

17Să tacă tot trupul înaintea Domnului, căci El S-a ridicat din locaşul Său cel sfânt».