Biblia sinodală · 20 de versete
1Atunci Ţofar din Naamah, a luat cuvântul şi a vorbit:
2«Cel ce înşiră atâtea vorbe să nu primească niciun răspuns şi tocmai vorbăreţul să aibă dreptate?
3Toate câte le-ai spus îi vor face pe oameni să tacă şi vei râde de ei, fără ca nimeni să te înfrunte?
4Fiindcă tu zici: Credinţa mea este curată şi în ochii Tăi n-am nicio vină.
5Dar cine va face pe Dumnezeu să vorbească, să Îşi deschidă buzele spre tine,
6Şi să-ţi destăinuiască tainele înţelepciunii? (căci ele sunt cu anevoie de înţeles); atunci de-abia vei şti că Dumnezeu îţi cere socoteală de greşeala ta.
7Descoperi-vei tu care este firea lui Dumnezeu? Urca-vei tu până la desăvârşirea Celui Atotputernic?
8Ea este mai înaltă decât cerurile. Şi ce vei face tu? Ea este mai adâncă decât împărăţia morţii. Cum vei pătrunde-o tu?
9Măsura ei este mai lungă decât pământul şi mai lată decât marea.
10Dacă trece cu vederea, dacă ţine ascuns, dacă dă pe faţă, cine poate să-L oprească?
11El cunoaşte pe cei ce trăiesc din înşelăciune, El vede nedreptatea şi o ţine în seamă;
12Astfel deci un om fără minte câştigă înţelepciune, precum puiul de asin ajunge asin mare.
13Cât despre tine, dacă inima ta e credincioasă şi dacă întinzi mâinile către El,
14Şi depărtezi de mâna ta fărădelegea ei şi nu rabzi să locuiască nedreptatea în corturile tale,
15Atunci vei ridica fruntea ta fără pată pe ea, vei fi puternic şi fără frică.
16Fiindcă vei uita necazul tău de azi şi-ţi vei aduce aminte de el numai ca de nişte ape, care au fost şi au trecut.
17Şi viaţa ta va înflori mai mândră decât miezul zilei, iar întunericul se va face revărsat de zori.
18Atunci tu vei fi la adăpost, căci vei fi plin de nădejde, te vei simţi ocrotit şi te vei culca fără grijă.
19Te vei întinde fără ca să te strâmtoreze nimeni şi mulţi vor răsfăţa obrazul tău.
20Dar ochii nelegiuiţilor tânjesc şi loc de scăpare nu au, iar nădejdea este când îşi vor da sufletul».