Biblia sinodală · 13 de versete
1Şi iarăşi au venit într-o zi îngerii lui Dumnezeu să se înfăţişeze înaintea Domnului şi Satan a venit şi el printre ei să se înfăţişeze înaintea Domnului.
2Şi Domnul a zis către Satan: «De unde vii?». Iar Satan a răspuns Domnului şi a zis: «Am dat târcoale pe pământ şi m-am plimbat în sus şi în jos».
3Şi Domnul a zis către Satan: «Ai luat tu seama la robul Meu Iov? Că nu este niciunul ca el pe pământ, fără prihană şi drept şi temător de Dumnezeu şi care să se ferească de ce este rău. El se ţine cu putere în statornicia lui şi tu M-ai întărâtat pe nedrept împotriva lui ca să-l prăpădesc».
4Dar Satan a răspuns Domnului şi a zis: «Cojoc pentru cojoc! Că tot ce are omul dă pentru viaţa lui.
5Dar ia întinde-Ți mâna şi atinge-Te de osul şi de carnea lui! Să vedem dacă nu Te va blestema în faţă!».
6Şi Domnul a zis către Satan: «Îl dau în puterea ta! Numai nu te atinge de viaţa lui».
7Atunci Satan a plecat dinaintea Domnului şi a lovit pe Iov cu lepră, din tălpile picioarelor până în creştetul capului.
8Şi a luat Iov un ciob ca să se scarpine şi şedea pe gunoi, afară din oraş.
9Atunci nevasta lui a zis către el: «Te ţii mereu în statornicia ta? Blesteamă pe Dumnezeu şi mori!».
10Dar Iov i-a răspuns: «Vorbeşti cum ar vorbi una din femeile nebune! Ce? Dacă am primit de la Dumnezeu cele bune, nu vom primi oare şi pe cele rele?». Şi în toate acestea, Iov n-a păcătuit de loc cu buzele sale.
11Iar trei prieteni ai lui Iov au aflat despre toate aceste nenorociri care dăduseră peste el şi au venit fiecare din ţara lui şi ei erau: Elifaz din Teman, Bildad din Şuah şi Ţofar din Naamah. Ei se înţeleseseră împreună să vină să împărtăşească durerea lui şi să-l mângâie.
12Şi când ei şi-au ridicat ochii de departe nu l-au mai recunoscut. Atunci au slobozit glasurile lor, s-au tânguit şi şi-au sfâşiat fiecare veşmântul şi şi-au presărat capul cu ţărână.
13Apoi au şezut pe pământ, lângă el, şapte zile şi şapte nopţi, fără să-i spună niciun cuvânt, căci vedeau cât este de mare durerea lui.