Biblia sinodală · 24 de versete
1Vai ţie, Ariele, Ariele, cetate în care a trăit David! Treacă an de an, şirul de praznice să se sfârşească!
2Apoi voi împresura Arielul, şi el va plânge şi va geme! Cetatea va fi ca un Ariel pentru Mine.
3Ca David voi tăbărî asupra ta, te voi înconjura cu valuri şi voi ridica întărituri împotriva ta.
4Vei fi doborât la pământ şi de acolo se va auzi glasul tău; graiul tău din ţărână se va auzi; glasul tău va fi ca al unei năluci ce iese din pământ, şi din praf spusele tale, ca un murmur vor părea.
5Mulţimea vrăjmaşilor tăi va fi ca pulberea măruntă, ceata asupritorilor, ca pleava care zboară. Dar aceasta se va petrece într-o clipă.
6Domnul Savaot te va cerceta cu tunet, cutremur şi zgomot mare, uragan şi vijelie şi flăcări de foc mistuitor!
7Şi ca un vis, ca o vedenie de noapte va fi mulţimea de popoare luptătoare împotriva lui Ariel, care se vor război cu el, cu cetatea lui, şi de jur împrejur o vor strânge.
8După cum cel flămând visează că mănâncă şi se trezeşte tot cu stomacul gol, şi după cum cel însetat visează că bea şi se trezeşte istovit şi tot însetat, tot aşa se va întâmpla cu mulţimea de popoare care vor merge împotriva Muntelui Sion!
9Staţi încremeniţi şi înmărmuriţi, fiţi orbi şi orbi rămâneţi! Îmbătaţi-vă, dar nu de vin; clătinaţi-vă, dar nu de băutură!
10Că Domnul a turnat peste voi un duh de toropeală. El a închis ochii voştri, profeţilor, şi capetele voastre, văzătorilor, le-a acoperit cu văl.
11Drept aceea, orice descoperire este pentru voi ca graiurile dintr-o carte pecetluită. Dacă le dai cuiva care ştie carte şi-i zici: «Citeşte!», el îţi răspunde: «Nu pot, căci ea este pecetluită!».
12Şi dacă o dai cuiva care nu ştie carte şi-i zici: «Citeşte!», el îţi va răspunde: «Nu ştiu carte!».
13Şi a zis Domnul: «De aceea poporul acesta se apropie de Mine cu gura şi cu buzele Mă cinsteşte, dar cu inima este departe, căci închinarea înaintea Mea nu este decât o rânduială omenească învăţată de la oameni.
14De aceea voi face pentru poporul acesta minuni fără seamăn. Înţelepciunea celor înţelepţi se va pierde şi isteţimea celor isteţi va pieri.
15Vai de cei ce ascund lui Dumnezeu taina planurilor lor, ca faptele lor să se facă la întuneric! Vai de cei care zic: «Cine ne vede? Cine ne ştie?».
16Ce stricăciune! Oare olarul poate fi socotit drept lut? Lucrul poate oare zice despre lucrător: «Nu m-a făcut el!»? Vasul zice oare despre olar: «El nu pricepe?».
17Încă puţină vreme şi Libanul se va schimba în grădină, şi grădina va fi socotită pădure.
18În vremea aceea, cei surzi vor auzi cuvintele cărţii şi ochii celor orbi vor vedea fără umbră şi fără întuneric.
19Cei smeriţi se vor bucura întru Domnul şi cei săraci se vor veseli de Sfântul lui Israel.
20Că apăsătorul nu va mai fi, cel batjocoritor va pieri, distruşi vor fi cei ce pândeau să facă rău,
21Cei care găseau vină oricui pentru un cuvânt, în faţa lumii, întind cursă judecătorului şi pentru nimic răpesc dreptul celui cinstit.
22Pentru aceasta, Domnul, Care a răscumpărat pe Avraam, aşa zice către casa lui Iacov: «De aici încolo, nu se va mai ruşina Iacov şi faţa lui nu se va mai îngălbeni.
23Şi atunci când vor vedea lucrul mâinilor Mele în mijlocul lor, sfinţi-vor numele Meu, vor chema sfânt pe Sfântul lui Iacov şi se vor teme de Dumnezeul lui Israel.
24Cei rătăciţi cu duhul vor căpăta înţelepciune şi cei cârtitori, învăţătură».