Isaia 30

1Vai de feciorii răzvrătiţi, zice Domnul, vai de cei ce fac planuri fără Mine, care fac legăminte ce nu sunt în Duhul Meu, ca să grămădească păcate peste păcate.

2Ei iau calea Egiptului, fără să fi întrebat gura Mea, să cerşească de la Faraon ajutor şi la umbra Egiptului să se adăpostească.

3Pentru aceasta sprijinul lui Faraon va fi pentru voi ruşine şi râs adăpostul la umbra lui.

4Deşi căpeteniile lui sunt la Ţoan şi până la Hanes ajung trimişii lui,

5Toţi sunt neliniştiţi de acest popor, care nu le va fi de folos, care nu le va da niciun ajutor, ci numai nedumerire şi ocară.

6Prorocie despre fiarele de la miazăzi: Printr-o ţară de strâmtorare şi îngrijorare, cu lei şi leoaice mugitoare, năpârci şi şerpi zburători, ei duc pe măgari avuţiile lor şi pe cămile comorile lor, către un popor care nu le foloseşte la nimic.

7Căci ajutorul Egiptului este deşertăciune şi nimic, pentru aceea l-am numit Rahab cel adormit.

8Acum, du-te, scrie acestea pe o tablă şi trece-le într-o carte, ca să fie pentru mai târziu mărturie veşnică.

9Pentru că ei sunt un popor de răzvrătiţi, feciori mincinoşi, care nu voiesc să asculte de legea Domnului,

10Care zic prorocilor: «Voi nu vedeţi!». Şi văzătorilor: «Nu ne prorociţi pedepse, ci spuneţi-ne lucruri măgulitoare, prorociţi-ne închipuiri amăgitoare!

11Daţi-vă la o parte din cale, nu ne împiedicaţi în drum, luaţi din faţa noastră pe Sfântul lui Israel!».

12Pentru aceasta zice Sfântul lui Israel: «Fiindcă voi aţi dispreţuit cuvântul acesta şi v-aţi încrezut în nedreptate şi minciună şi aţi nădăjduit numai în ele,

13Iată cum va fi păcatul vostru: ca o spărtură într-un zid înalt, care dintr-o dată şi pe neaşteptate se prăbuşeşte;

14Ca un vas de lut care este aşa de spart şi zdrobit fără de milă, încât între cioburile lui nu se află măcar unul cu care să iei foc din vatră sau să scoţi apă din fântână».

15Că aşa zice Domnul Dumnezeu, Sfântul lui Israel: «Dacă vă întoarceţi şi sunteţi în bună pace, vă veţi izbăvi; liniştea şi nădejdea sunt vârtutea voastră». Dar voi n-aţi vrut să ascultaţi,

16Ci aţi zis: «Nu! Noi vom fugi călări pe cai!». Aşa, fugiţi! «Vom încăleca pe cai iuţi ca vântul!» Ei bine, veţi fi urmăriţi şi mai repede!

17O mie vor fugi de ameninţarea unuia şi când vă vor ameninţa cinci, toţi veţi fugi, până când veţi rămâne ca un stâlp pe vârful muntelui şi ca un steag pe vârf de deal.

18Pentru aceasta Domnul aşteaptă să Se milostivească spre voi, de aceea El Se ridică să aibă milă de voi. Că Domnul este Dumnezeu al dreptăţii; fericiţi sunt cei care nădăjduiesc în El!

19Popor din Sion, care locuieşti în Ierusalim, nu plânge! El Se va milostivi la glasul strigătului tău şi te va auzi degrabă!

20Când Domnul îţi va fi dat ţie pâinea îngrijorării şi apa strâmtorării, şi cei ce te învaţă nu se vor mai ascunde, ci ochii tăi vor vedea pe dascălii tăi

21Şi urechile tale vor auzi cuvântul celor ce te călăuzesc pe tine, zicând: «Iată calea, mergeţi pe ea!», fie că aţi merge la dreapta sau la stânga,

22Atunci argintul care acoperă idolii îl veţi găsi spurcat şi aurul care împodobeşte chipurile turnate, ca necurat îl veţi arunca, zicând: «Afară de aici!».

23Şi El îţi va da ploaie pentru semănătura ta pe care vei fi semănat-o pe pământ şi pâinea pe care o va rodi pământul va fi gustoasă şi hrănitoare. Turmele tale vor paşte în ziua aceea pe pajişti întinse.

24Şi boii şi asinii care lucrează pământul vor mânca nutreţ dat cu sare, cu lopata şi cu baniţa vânturat.

25Atunci pe orice munte înalt şi pe orice deal mare vor fi râuleţe şi pâraie de apă, în ziua măcelului groaznic, când turnurile vor cădea.

26Şi luna va străluci ca soarele, iar soarele va străluci de şapte ori mai mult, ca lumina a şapte zile, în ziua când Domnul va lega rana poporului Său şi va tămădui vânătăile de pe trupul lui.

27Iată numele Domnului Care vine de departe, mânie înfocată şi nor greu; buzele Sale sunt pline de urgie şi limba Lui e foc mistuitor!

28Duhul Lui ca un şuvoi revărsat care ajunge până la gât, ca să cearnă pe neamuri cu sita nimicirii.

29Voi veţi cânta atunci ca în noaptea cea de praznic, cu bucurie în inimi, în sunetul de flaut, ca să mergeţi în muntele Domnului, vârtutea lui Israel.

30Şi Domnul va face să răsune glasul Său măreţ şi va prăvăli braţul Său în aprinderea mâniei Sale, în mijlocul unui foc mistuitor, al vijeliei şi al potopului de ape şi grindină.

31La glasul Domnului va tremura Asiria; cu toiagul Său o va lovi.

32La fiecare lovitură pe care Domnul i-o va da cu toiagul cel de mustrare, sunete de tobă, de harpă şi de joc vor izbucni. În cântece şi Domnul va lupta împotriva ei cu mâna ridicată.

33Un jertfelnic de multă vreme este pregătit, hotărât pentru Moloh. Pus-a un rug mare şi larg, paiele şi lemnele sunt din belşug. Suflarea Domnului îl va aprinde ca un şuvoi de pucioasă.