Marcu 13

1Şi ieşind din templu, unul dintre ucenicii Săi I-a zis: Învăţătorule, priveşte ce fel de pietre şi ce clădiri!

2Dar Iisus a zis: Vezi aceste mari clădiri? Nu va rămâne piatră peste piatră să nu se risipească.

3Şi şezând pe Muntele Măslinilor, în faţa templului, Îl întrebau, de o parte, Petru, Iacov, Ioan şi cu Andrei:

4Spune-ne nouă când vor fi acestea? Şi care va fi semnul când va fi să se împlinească toate acestea?

5Iar Iisus a început să le spună: Vedeţi să nu vă înşele cineva.

6Căci mulţi vor veni în numele Meu, zicând că sunt Eu, şi vor amăgi pe mulţi.

7Iar când veţi auzi de războaie, şi de zvonuri de războaie, să nu vă tulburaţi, căci trebuie să fie, dar încă nu va fi sfârşitul.

8Şi se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie, vor fi cutremure pe alocuri şi foamete şi tulburări vor fi. Iar acestea sunt începutul durerilor.

9Luaţi seama la voi înşivă. Că vă vor da în adunări şi veţi fi bătuţi în sinagogi şi veţi sta înaintea conducătorilor şi a regilor, pentru Mine, spre mărturie lor.

10Ci mai întâi Evanghelia trebuie să se propovăduiască la toate neamurile.

11Iar când vă vor duce ca să vă predea, nu vă îngrijiţi dinainte ce veţi vorbi, ci să vorbiţi ceea ce se va da vouă în ceasul acela. Căci nu voi sunteţi cei care veţi vorbi, ci Duhul Sfânt.

12Şi va da frate pe frate la moarte şi tată pe copil şi copiii se vor răzvrăti împotriva părinţilor şi îi vor ucide.

13Şi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu; iar cel ce va răbda până la urmă, acela se va mântui.

14Iar când veţi vedea urâciunea pustiirii, stând unde nu se cuvine – cine citeşte să înţeleagă – atunci cei ce vor fi în Iudeea să fugă în munţi,

15Şi cel de pe acoperiş să nu se coboare în casă, nici să intre ca să-şi ia ceva din casa sa,

16Şi cel ce va fi în ţarină să nu se întoarcă îndărăt, ca să-şi ia haina.

17Dar vai celor ce vor avea în pântece şi celor ce vor alăpta în zilele acelea!

18Rugaţi-vă, dar, ca să nu fie fuga voastră iarna.

19Căci în zilele acelea va fi necaz cum nu a mai fost până acum, de la începutul făpturii, pe care a zidit-o Dumnezeu, şi nici nu va mai fi.

20Şi de nu ar fi scurtat Domnul zilele acelea, n-ar scăpa nici un trup, dar pentru cei aleşi, pe care i-a ales, a scurtat acele zile.

21Şi atunci dacă vă va zice cineva: Iată, aici este Hristos, sau: Iată, acolo, să nu credeţi.

22Se vor scula hristoşi mincinoşi şi proroci mincinoşi şi vor face semne şi minuni, ca să ducă în rătăcire, de se poate, pe cei aleşi.

23Dar voi luaţi seama! Iată, dinainte v-am spus vouă toate.

24Ci în acele zile, după necazul acela, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei.

25Şi stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri se vor clătina.

26Atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multă şi cu slavă.

27Şi atunci El va trimite pe îngeri şi va aduna pe aleşii Săi din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.

28Învăţaţi de la smochin pilda: Când mlădiţa lui se face fragedă şi înfrunzeşte, cunoaşteţi că vara este aproape.

29Tot aşa şi voi, când veţi vedea împlinindu-se aceste lucruri, să ştiţi că El este aproape, lângă uşi.

30Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta până ce nu vor fi toate acestea.

31Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.

32Iar despre ziua aceea şi despre ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl.

33Luaţi aminte, privegheaţi şi vă rugaţi, că nu ştiţi când va fi acea vreme.

34Este ca un om care a plecat în altă ţară şi, lăsându-şi casa, a dat puterea în mâna slugilor, dând fiecăruia lucrul lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze.

35Vegheaţi, dar, că nu ştiţi când va veni stăpânul casei: sau seara, sau la miezul nopţii, sau la cântatul cocoşilor, sau dimineaţa.

36Ca nu cumva venind fără veste, să vă afle pe voi dormind.

37Iar ceea ce zic vouă, zic tuturor: Privegheaţi!