Biblia sinodală · 25 de versete
1Fiul înţelept ascultă de învăţătura tatălui său, iar cel batjocoritor nici de mustrare.
2Din rodul gurii sale omul mănâncă binele; pofta celor vicleni este silnicia.
3Cine îşi păzeşte gura îşi păzeşte sufletul său; cel ce deschide prea tare buzele o face spre pieirea lui.
4Sufletul celui leneş pofteşte, însă în zadar. Numai sufletul celor silitori este îndestulat.
5Dreptul urăşte cuvintele mincinoase; ticălosul aduce numai ruşine şi ocară.
6Dreptatea păzeşte calea omului fără prihană, iar fărădelegea e pricina ruinii celui păcătos.
7Unii se dau drept bogaţi şi n-au nimic, alţii trec drept săraci, cu toate că au multe averi.
8Bogăţia cuiva slujeşte la răscumpărarea lui; cel sărac nu se teme nici chiar de ameninţare.
9Lumina celor drepţi luminează, pe când sfeşnicul celor fără de lege se stinge.
10Mândria nu dă prilej decât la ceartă, înţelepciunea se află numai la cei ce primesc sfaturi.
11Bogăţia adunată în grabă se împuţinează, numai cel ce-o adună pe încetul o înmulţeşte.
12Aşteptarea prea îndelungată îmbolnăveşte inima, iar dorinţa împlinită este pom al vieţii.
13Cel ce nu ia în seamă cuvântul (lui Dumnezeu) este dat pierzării, iar cel ce se teme de porunca Lui este răsplătit.
14Învăţătura celui înţelept este izvor de viaţă, ca să putem scăpa de cursele morţii.
15Buna înţelegere rodeşte har; calea celor vicleni este spre pieirea lor.
16Orice om înţelept lucrează cu chibzuinţă, numai cel nebun îşi desfăşoară nebunia.
17Un sol ticălos cade în nenorocire, iar unul credincios aduce alinare.
18De sărăcie şi de ruşine are parte cel ce nesocoteşte certarea, iar cel ce primeşte mustrarea va fi cinstit.
19Dorinţa împlinită mulţumeşte sufletul, iar depărtarea de rău este urâciune pentru cei nebuni.
20Cel ce se însoţeşte cu cei înţelepţi ajunge înţelept, iar cel ce se întovărăşeşte cu cei nebuni se face rău.
21Nenorocirea urmăreşte pe cei păcătoşi, iar fericirea răsplăteşte pe cei drepţi.
22Omul bun lasă moştenirea sa nepoţilor săi, iar averea celui păcătos este sortită pentru cei drepţi.
23Arătura în ţelină, făcută de cei săraci, dă hrană din belşug, însă averea se pierde din pricina nedreptăţii.
24Cine cruţă toiagul său îşi urăşte copilul, iar cel care îl iubeşte îl ceartă la vreme.
25Dreptul mănâncă şi îşi îndestulează sufletul său, iar pântecele celor fără de lege duce lipsă.