✝ Sfetnicul AI
Înțelepciune din credință

Proverbele lui Solomon 29

Biblia sinodală · 27 de versete

1Un om pedepsit îndelung şi tare la cerbice va fi într-o clipă zdrobit şi fără vindecare.

2Când drepţii domnesc se bucură poporul şi, când stăpânesc cei fără de lege, suspină.

3Cine iubeşte înţelepciunea bucură pe tatăl său, iar cine umblă cu desfrânatele îşi prăpădeşte averea.

4Un conducător prin dreptate face să propăşească ţara, iar cel ce pune dări grele o ruinează.

5Omul care linguşeşte pe prietenul său întinde cursă paşilor lui.

6Pe calea celui rău este întins un laţ, dar dreptul trebuie să fugă şi să salte de bucurie.

7Omul drept se îngrijeşte de pricina celor sărmani; celui fără de lege nu-i pasă de ei.

8Batjocoritorii răscoală cetatea, iar cei înţelepţi potolesc mânia.

9Când un înţelept se ceartă cu un nebun, fie că se supără, fie că râde, nu-şi pierde cumpătul.

10Oamenii setoşi de sânge urăsc pe cel fără prihană, iar cei drepţi ocrotesc viaţa lui.

11Nebunul face să izbucnească pornirea lui pătimaşă, iar înţeleptul îşi înfrânează mânia.

12Când un conducător ascultă de cuvinte mincinoase, toţi slujitorii săi sunt răi.

13Săracul şi cu cel ce asupreşte pe cei săraci se întâlnesc; Cel ce luminează ochii amândurora este Domnul.

14Un conducător care judecă cu dreptate pe cei săraci îşi întăreşte scaunul lui pe veci.

15Varga şi certarea aduc înţelepciune, iar tânărul care este lăsat (în voia apucăturilor lui) face ruşine maicii sale.

16Când cei fără de lege domnesc se înmulţesc răutăţile, iar drepţii vor vedea (cu bucurie) prăbuşirea lor.

17Mustră pe fiul tău şi el îţi va fi odihnă şi îţi va face plăcere sufletului tău.

18Fără vedenie de proroc poporul e fără stăpân, dar fericit este cel care păzeşte legea!

19Sluga nu se îndreaptă numai cu poveţe, fiindcă, deşi pricepe, însă nu ascultă.

20Dacă vezi un om care se zoreşte la vorbă, atunci pentru un nebun e mai multă nădejde decât pentru el.

21Dacă (vreun stăpân) dezmiardă din copilărie pe robul său, acesta ajunge la sfârşit să se creadă fiu.

22Un om mânios aţâţă cearta şi cel aprig săvârşeşte multe păcate.

23Mândria umileşte pe om, iar de cinste are parte cel smerit.

24Cel ce împarte cu hoţul îşi urăşte sufletul lui, fiindcă aude blestemul, dar nu zice nimic.

25Teama de oameni duce la căderea în cursă, dar cel ce nădăjduieşte în Domnul stă la adăpost.

26Mulţi caută faţa stăpânitorului, dar dreptatea omului vine de la Domnul.

27Omul nedrept este urâciune pentru cei drepţi, iar cel drept este o urâciune pentru cei răi.

‹ Înapoi  ·  Toate cărțile  ·  Înainte ›
Întreabă Sfetnicul despre acest capitol
Toate rugăciunile  ·  Sfetnicul AI  ·  Confidențialitate