Biblia sinodală · 30 de versete
1Fiule, ai păcătuit? Să nu mai adaugi încă; şi pentru cele mai dinainte ale tale te roagă.
2Ca de faţa şarpelui fugi de păcat; că de te vei apropia de el, te va muşca.
3Dinţi de leu sunt dinţii lui, care omoară sufletele oamenilor.
4Ca sabia cea de amândouă părţile ascuţită este toată fărădelegea; rana ei n-are vindecare.
5Batjocura şi semeţia vor pustii avuţia; aşa şi casa celui trufaş se va pustii.
6Rugăciunea săracului pătrunde din gură până la urechile Domnului şi judecata Lui degrabă va veni.
7Cel care urăşte mustrarea urmează pe păcătos, şi cel care se teme de Domnul se va întoarce din inimă.
8De departe este cunoscut cel cu limba tare, şi cel înţelept îl ştie când alunecă.
9Cel care îşi zideşte casă cu bani străini asemenea este celui care îşi adună pietre de mormânt.
10Câlţi adunaţi este adunarea celor fără de lege, şi pieirea lor, pară de foc.
11Calea păcătoşilor este netezită cu pietre, la sfârşitul ei este groapa iadului.
12Cel care păzeşte legea îşi stăpâneşte cugetul său; şi sfârşitul temerii de Domnul este înţelepciunea.
13Nu se va învăţa cel care nu este isteţ; este isteţie care înmulţeşte amărăciunea.
14Ştiinţa celui înţelept se va înmulţi ca un potop, şi sfatul lui ca un izvor de viaţă.
15Inima nebunului este ca un vas spart şi nici o ştiinţă nu va ţine.
16Cuvântul înţelept de-l va auzi cel ştiutor, îl va lăuda şi peste el va adăuga.
17Auzit-a cel răsfăţat şi nu i-a plăcut şi l-a lepădat înapoia sa.
18Vorba nebunului este ca sarcina în cale; iar prin buzele celui înţelept se va afla har.
19Gura înţeleptului se va căuta întru adunare şi cuvintele lui le va cugeta în inimă.
20Ca o casă în ruine este înţelepciunea prostului, şi ştiinţa nebunului, cuvinte fără rost.
21Obezi în picioarele celor nebuni este învăţătura şi ca nişte cătuşe în mâna cea dreaptă.
22Nebunul, când râde, îşi înalţă glasul, iar omul cuminte abia va zâmbi.
23Ca podoaba cea de aur este învăţătura la cel înţelept şi ca brăţara în braţul drept.
24Piciorul nebunului grabnic este în casă; iar omul care are multă ştiinţă se va sfii de întâlnirea cu oricine.
25Nebunul se uită în casă din uşă, iar omul cel învăţat stă afară.
26Semn de om prost este a asculta la uşă; iar cel înţelept se va îndepărta de astfel de necinste.
27Buzele celor fără minte vorbesc mereu de alţii; iar cuvintele celor înţelepţi se vor cumpăni.
28Inima nebunului este în gura lui, iar gura înţeleptului este în inima lui.
29Când blesteamă cel nelegiuit pe satana, blesteamă sufletul său.
30Pângăreşte sufletul său cel care vâră zâzanii şi oriunde va locui va fi urât.