Iov 27

1Dar Iov a mers mai departe cu pildele lui şi a zis:

2«Viu este Dumnezeu Care a dat la o parte dreptatea mea! Viu este Cel Atotputernic Care a împovărat sufletul meu!

3Câtă vreme duhul meu va fi întreg în mine şi suflarea lui Dumnezeu în pieptul meu,

4Buzele mele nu vor rosti niciun neadevăr şi limba mea nu va grăi nicio minciună!

5Departe de mine gândul să vă dau dreptate! Până când o fi să-mi dau duhul nu mă voi lepăda de nevinovăţia mea.

6Ţin cu tărie la dreptatea mea şi nu voi lăsa-o să-mi scape; inima mea nu se ruşinează de zilele pe care le-am trăit.

7Duşmanul meu să aibă partea nelegiuitului şi cel ce este împotriva mea să aibă partea celui ce lucrează nedreptatea!

8Care este nădejdea unui înrăit, când el se roagă şi îşi ridică sufletul către Dumnezeu?

9Aude oare Dumnezeu strigarea lui, când dă peste el vreo nenorocire?

10Este oare Cel Atotputernic desfătarea lui? Cheamă el în toată vremea numele lui Dumnezeu?

11Voiesc să vă învăţ căile lui Dumnezeu şi ceea ce este în gândul Celui Atotputernic nu vreau să vă ascund.

12Şi dacă voi toţi aţi dovedit-o (ca şi mine), atunci pentru ce vorbiţi în zadar?

13Iată partea pe care Dumnezeu o păstrează celui rău şi moştenirea pe care asupritorii vor primi-o de la Cel Atotputernic.

14Dacă fiii săi sunt numeroşi, sunt pentru tăişul sabiei şi odraslele lui nu au atâta pâine cât să se sature.

15Câţi mai scapă dintre ai lui vor muri de ciumă şi văduvele lor nu-i vor jeli.

16Dacă adună bani mulţi ca nisipul şi grămădeşte veşminte multe ca noroiul,

17Poate să le grămădească, dar cu ele se va îmbrăca un om fără prihană şi de toţi banii lui va avea parte unul cu inima curată.

18Casa pe care şi-a zidit-o este casa unei molii şi ca o colibă pe care şi-o face un pândar.

19Se culcă bogat, dar nu se mai culcă a doua oară; deschide ochii şi nu mai este.

20Spaimele l-au ajuns ziua în amiaza mare; în puterea nopţii, un vârtej l-a smuls.

21Vântul de la răsărit l-a spulberat şi se duce; din locul de unde era îl spulberă.

22Dumnezeu îl împovărează fără milă şi înaintea mâinii care îl pedepseşte el caută să fugă.

23Oamenii bat din mâini la priveliştea aceasta şi cu fluierături îl alungă de peste tot.